Miercuri, 29 februarie 2012, ora 21:00, clubul The Silver Church din Bucureşti va găzdui concertul trupei Diary of Dreams.

Diary of Dreams este considerată una dintre cele mai bune trupe de darwave la nivel internaţional. Proiectul Diary of Dreams a fost iniţiat de către Adrian Hates, la sfârşitul anilor ’80. În prima perioadă de activitate, trupa nu a folosit nici un sintetizator, bazându-se exclusiv pe instrumente precum pianul şi chitara. Albumul de debut al trupei a fost lansat în 1994 şi s-a numit “Cholymelan“.

Bilete Diary of Dreams

Biletele pentru concertul Diary of Dreams din clubul The Silver Church se vor găsi la preţul de 50 lei, excepţie fiind biletele achiziţionate în ziua evenimentului, când vor costa 70 lei. Biletele se găsesc în reţeaua Eventim şi online pe www.eventim.ro, www.biletoo.ro şi www.myticket.ro.

Pedofilie, incest, canibalism, tortură. Totul în ultimul roman al lui Alain Robbe-Grillet apărut în octombrie 2007 cu 4 luni înainte de moartea autorului. Şi totuşi „Un roman sentimental”.

Alain Robbe-Grillet nu a fost şi nu este un autor comod, uşor de asimilat de cititori. Ca un fapt divers: romanul său din 1957, „Gelozia” s-a vândut într-un an într-un tiraj aproape confidenţial (746 de exemplare). Căci Alain Robbe-Grillet ultragiaza, încalcă programatic două legi: ale verosimilităţii şi ale bunei-cuviinţe, aşa cum anunţă şi pe coperta a patra a ultimului roman într-un avertisment pentru toţi cei care se încumetă să deschidă cartea: „Să fie clar, e vorba de altceva. De o altă bună-cuviinţă şi de o altă verosimilitate”.

Şi mi-a fost clar că e vorba de ALTCEVA. E cartea în care am răzbit cel mai greu: împachetată în folie transparentă, pentru a nu fi răsfoită de orişicine, două avertismente din partea editurii: „ Editura ţine să atragă atenţia că acest basm cu zâne pentru adulţi este o ficţiune fantasmatică; ea riscă să rănescă unele sensibilităţi. Paginile cărţii nefiind tăiate, pentru a o deschide e de preferat să se folosească un instrument ascuţit, şi nu degetul.”, pentru ca mai apoi să constat că nu e o glumă, o simplă strategie de marketing şi că paginile sunt chiar netăiate şi chiar e nevoie de un stilet pentru a le separa. Lectura devenită risc.

Citite anterior, „La Maison de rendez-vous” şi „Projet pour une revolution a New York” (romanele sale din anii 60) s-ar putea să mai atenueze din şoc. Fata jumătate goală oferită unui tigru, drogurile, crima din „ La Maison de randez-vous” sunt doar preludiul. Robbe-Grillet îşi perfecţioneaza şi diversifică arsenalul de sadism şi violenţă sexuală din „Projet pour une revolution a New York”. Păstrează chirugii sadici, femeile torturate, sângele, lamele, foarfecele, funiile. A renunţat la Hong-Kong şi la New York (cadrele în care îşi circumscria romanele anterioare) şi propune un text aspaţial şi atemporal, în care interioarele medievale, caleştile se juxtapun automobilelor, în care numele sunt pronunţate când în franceză când în engleză, un univers unit doar de legile care îl guvernează şi instaurează sclavia sexuală: „În cadrul familiei, bărbatul e considerat drept proprietarul natural al femeii sale, precum şi al copiilor de sex feminin, indiferent de vârstă. Dacă una dintre ele reuşeşete să fugă, poate cere să fie urmărită de poliţie şi readusă cu forţa la domiciliul tatălui sau al soţului, îndreptăţit în cazul acesta să-i aplice toate pedepsele fizice corespunzătoare, inclusiv închisoarea într-o celulă de tortură sau uciderea fără judecată. Închirierea cu ziua a propriei soţii sau fiice, mai ales dacă sunt tinere şi bine făcute, pentru folosirea erotică, acasă ori pe scenă, inclusiv aplicarea unor suplicii reale, cu răni evidente asupra unui obiect de desfătare fără consimţământ, dând fără îndoială cele mai bune randamente orare, poate reprezenta singurul venit stabil al unui cap de familie bine organizat. Or, sumele date de către utilizatori nu vor fi declarate la administraţia fiscală, fiind scutite de orice impozit.”

Robbe-Grillet își biciueşte fără milă sutele de corpuri adolescentine ce se succed cu o viteză delirantă pe pagini, biciuind imaginaţia cititorului, îşi disecă cu maximă voluptate trupurile obligatoriu fragede şi agonizânde (încheieturile încep să trosnească, picioarele sunt smulse, când nu sunt măcelărite cu satâre, capre de tortură, buzdugane monstruoase, copilele sfârşesc prin a fi incendiate, devorate de câini hămesiţi sau de seniori pofticioşi să le deguste „mai mult sau mai puţin sângerânde”). Scenele întrec în cruzime imaginile din revistele, numite uneori, links, cu femei fedeleş, cu căluş în gură, cu ochii măriţi de o spaimă ostentativă, reviste prezente şi în carte: „nenumărate poze cu fotogenica puştoaică în timpul supliciului, vor apărea în toate revistele de plăceri sado-pedofile. Poate că se va face chiar un album în care magnificele imagini vor fi comentate de un scriitor celebru”. E o disecţie pe viu cu stiletul în text şi in afara lui unde cititorul e obligat pentru a avansa să felieze cartea despicând nu trupuri, ci pagini.

S-a vorbit în critică de începuturile uimitoare ale romanelor lui Robbe-Grillet. O face Raymon Jean în „Practica literaturii”. „Un roman sentimental” se deschide cu un spaţiu alb, neutru, carceral, pe care naratorul personaj îl va sparge prin delir şi fantezie. Trecerea este lină, aproape insesizabilă, ca de la realitatea denotativă şi deliberat descriptivă la o lume paralelă imaterială, onirică, pecetluită prin hora delirantă din final. Nu am putut să nu observ legăturile subterane la distanţă de 50 de ani între ideile teoreticianului Robbe-Grillet enunţate în „Une voie pour le roman futur” (1956): „În jurul nostru, sfidând haita noastră de adjective animiste sau domestice, lucrurile sunt aici. Suprafaţa lor este curată şi netedă, intactă, fără vreo strălucire suspectă sau vreo transparenţă” şi primele fraze ale romanului: „La prima vedere, locul în care mă aflu e neutru, alb, cum s-ar spune; nu un alb strălucitor, ci de o nunaţă nesigură, înşelătoare, efemeră, care poate nici să nu fie. Dacă ar fi ceva de văzut în faţa mea, s-ar vedea uşor în această lumină uniformă, care nu e nici excesivă, nici avară, lipsită în fond de orice adjectivitate. De altfel, într-un asemenea spaţiu, care îţi afirmă fără convingere indiferenţa, nu e nici cald, nici frig”. Acest vid originar va fi umplut de o şiroire de secvenţe onirice, coşmareşti, spaţiul alb, pe care îl întâlneam şi în „Le Voyeur” ca elipsă narativă, este acoperit de straturi groase de sânge care ţâşneşte din fiecare pagină, închegându-se pe la colţuri. Cititorul iese transformat la finalul celor 190 de pagini, schimbat la faţă aşa cum personajul central, copila-cititoare, se va metamorfoza treptat sub ochiul atent al tatălui-mentor: „Atunci se hotărăşte să n-o mai cheme Gigi, nume prea copilăresc, ci Gynee, cuvânt care desemnează în greacă tinerele femei ajunse la vârsta la care pot fi consumate”.

Deşi poate fi privit ca un roman al formării, fabula cade în plan secund. Robbe -Grillet nu renunţă la descrierile creatoare, la cine-roman, ritmul alert al romanului rezultând din primatul adjectivului „optic” care „măsoară, situează, defineşte”, fie că sunt interioare medievale cu tapiserii de secol XVIII, trimiţând cu mintea la imaginaţia macabră populată de groază, tortură, sex, a epocii, fie subterane infernale, o gheenă a pulsiunilor erotice imposibil de stăvilit: „aici căldura e puternică, grea, iar clocotele tumultoase amintesc de cazanele diavolilor, cu atât mai mult cu cât gemetele osândiţilor, înlocuite aici de ţipetele disperate ale adolescentelor şi ale tinerelor femei supuse la interminabile torturi, se răsfrâng sub bolţi în halucinante ecouri”.

Atât Raymond Jean, cât şi Jean Ricardou au remarcat în timp hiatusul care se creează între ce promite titlul romanelor lui Robbe-Grillet şi ce conţine cartea. „La prima vedere” (după cum deloc întâmplător se deschide romanul) descifrarea textului te poziţionează în conflict cu titlul. Perversitatea aparentă este între titlul „naiv” şi textul „pornografic”. „La a doua vedere” textul devine o maşinărie de citit titlul. Miezul cărţii, secvenţa coagulantă e tot o descriere chiar a stilului riscant al autorului: „ Faimoasele temniţe nu sunt de fapt atât de înspăimântătoare pe cât sunt de decorative şi, în primul rând simbolice”.

Romanul, o dată depăşit şocul iniţial, trebuie citit nu doar ca un catalog de perversiuni sadice şi torturi sexuale. Este testamentul agonic şi sângeros al unui visător, după cum anunţă profetic şi fraza cu adevărat finală: „Aşa trăi-vom de-a pururi în fortăreţele cerului”.

DonisArt continuă seria KRUNA cu un nou eveniment, dedicat unui artist luxemburghez cu o ascensiune muzicală incredibilă: JEROME REUTER. De la album la album, muzicianul surprinde, derutează dar și încântă iubitorul de faze Neofolk, pline de inserții Melodramatice dar și de infuzii Martial-Ambient sau Chanson Noire.

ROME vine la București pe 3 decembrie să-și prezinta noul material, “Die Aesthetik Der Herrschaftsfrht“, o trilogie ce apare pe 11.11.2011 și care însumează peste 150 de minute de muzică frumoasă, unică, inconfundabilă.

De la Tom Waits și Leonard Cohen, până la Death In June, Nick Cave sau Johnny Cash, ROME reușește să-și croiască cu succes un drum propriu prin desișul de trupe mai mult sau mai puțin originale, mai mult sau mai puțin comerciale, mai mult sau mai puțin cunoscute.

La a patra venire în România, ROME prezintă pe 3 decembrie, în Kulturhaus, un concert exclusiv în varianta live, cei 5 artiști pregătindu-se să ne spună o poveste din altă lume, unde emoția lirică se îmbină spectaculos cu acordurile epice și vocea impresionantă a lui Jerome.

KRUNA 3 se identifică prin “două ore bătute-n cuie” de Melodramatic NeoFolk, începând cu ora 19:30, în seara de 3 decembrie, în cochetul club bucureștean Kulturhaus. Prețul unui bilet este de 30 lei și poate fi achiziționat din rețeaua EVENTIM dar și de la intrarea în  locație, în ziua evenimentului. Reamintim că după ora 22:00 ușile Kulturhaus se vor deschide pentru desfășurarea programului de club săptămânal, astfel că reperele de timp propuse de KRUNA vor fi respectate cu stricțete.

Echipa DonisArt
http://www.kogaionon.com
http://www.donisart.ro
http://www.darkbombasticevening.com
http://www.facebook.com/darkbombasticevening
http://www.myspace.com/kogaionon_land
http://www.youtube.com/user/kogaiononmagazine

Evenimentul se va desfășura la standul editurii Herg Benet, la parter (sala principala, lîngă Millenium Books și Casa de Editura Max Blecher, în spate la Editura Polirom, în partea opusă întrării principale).

Programul Editurii Herg Benet la Targul de carte Gaudeamus 2011:

23 noiembrie (miercuri)
– 16.00: prezentarea volumului de poezie “Bărbat pe tocuri” de Michel Martin
24 noiembrie (joi)
– 16.00: prezentarea romanului “Șantajul” de Patrizio Trequattrini, traducere de Laszlo Alexandru (la standul Colegiului National “G. Baritiu”)
– 17.00: prezentarea volumului de publicistica „Viata de zi cu zi” de Laszlo Alexandru (la standul Colegiului National “G. Baritiu”)
– 18.00: lectura din texte inedite, discuții si sesiune de autografe cu Marius Iulian Stancu
25 noiembrie (vineri)
–16.00: lectură din texte inedite, discuții și sesiune de autografe cu Leonard Ancuța
–17.00: discuții și sesiune de autografe – “Mitologii aminate” de Adrian Suciu
–18.00: discuții și sesiune de autografe – “Antume” de Jean-Lorin Sterian
–18.30: discuții și sesiune de autografe – “legende urbane” de Tausance
–19.00: discuții și sesiune de autografe – “Zeppelin Jack” de Marius Surleac
26 noiembrie (sâmbăta)
–12.00: discuții și sesiune de autografe – “Acte calde într-un decor negru pe scene separate printr-o linie grea” de Dan Stanciu și “Cucamonga” de Iulian Tanase
–13.00: prezentarea cărții “Ziua cea mai lunga” (antologie de poezie contemporana) – coord. Aleksandar Stoicovici
–14.00: discuții și sesiune de autografe “Rock in Praga” de Andrei Zbirnea
–17.00: prezentarea cîștigătorilor Concursului de debut Max Blecher / Herg Benet 2011– romanul “Ich bin ein Berliner” de Gabriel Andronache, volumul de poezie “Soarele mecanic“ de George Serediuc, romanul “Voia“ de Cosmin Carciova (Casa de Editura Max Blecher) si volumul de poezie “Copci“ de Matei Hutopila (Casa de Editura Max Blecher)
–18.30: discuții și sesiune de autografe – “Sânge satanic” (ed. a 2-a) de Cristina Nemerovschi
–19.00: avanpremiera romanului “Abisex” (ed. a 2-a) de Sorin Delaskela
27 noiembrie (duminica)
– 12.00: discuții și sesiune de autografe “S.T.E.P.” de Igor Ursenco
– 12.30: lansarea antologiei “Alerta de grad zero în proza scurtă românească actuală” – coord. Igor Ursenco
– 13.30: prezentarea volumului de poezie “Gothic” de Ștefan Bolea și a romanului “Jurnalul Răului” de Mares Lucian

Moderator: Daniel Cristea-Enache.

Link galerie foto: http://goo.gl/mqVAB

http://www.youtube-nocookie.com/embed/FQXAMkSyESk?rel=0

Or, de data aceasta antologatorul merge pe altă idee: „Fără a afişa pretenţii taxonomice exhaustive, Antologia s-a pomenit că acoperă o geografie literară românofonă suficient de extinsă pentru a include Basarabia şi zona diasporei, luând în vizor autori trans-generaţionişti şi trans-etnici, capabili să genereze acele «noduri semantice complexe» pe care Michel Foucault le numea «heterotopii»…”, după cum ţine să precizeze în Prefaţa subintitulată Un panopticum heterotopic.

http://www.europalibera.org/flashembed.aspx?t=vid&id=26129&w=512&h=357&skin=embeded

Greu de spus ce au în comun cei 55 de autori antologaţi, aparţinând unor generaţii & şcoli literare diferite, decât poate puterea „de a surprinde un soi de realitate mediată, care de departe concurează genurile literare consacrate prin «abstracţia realistă a realităţii» (Sylvain Lagarde)”. În acest sens, Caria lui Gheorghe Schwartz, de numai o foaie, pare a fi un soi de camerton al antologiei – cu o mâna sigură ilustrul romancier ridică realitatea la putere: după ce „Gough îşi pierdu echilibrul şi căzu cu capul înainte în propria carie”, medicii încearcă „să-l elibereze cu o scobitoare”. Punctul de miră este atins atunci când „nimeni nu-şi putea lua răspunderea legală de a-l scoate pe Gouth din propriul său dinte. Pentru aceasta ar fi fost nevoie de o declaraţie scrisă din partea lui Gough, iar el n-o putea da”. Simetrică oarecum Cariei, groapa din „privirea plină de ţărână, de întuneric lutos, de putregai şi răcoare umedă de beci”, din textul lui Oleg Garaz, Ocupanţii din ograda lu’ Gavril, împinge notaţia realistă până-n pânzele albe, efectul fiind de-a dreptul terifiant: „Gavril însă a rămas în groapa lui până la sfârşitul zilelor şi, cred, întunecoase, toate. (…) A rămas pe fundul gropii exact ca un Prometeu expulzat din propriul mit (…)”.

Între aceste „capete limită dintre realitatea imediată şi irealitatea nemediată”, o întreagă panoramă tematică & stilistică e pusă-n mişcare, surprizele venind nu atât de la maeştri, care de cele mai multe ori confirmă, cât de la tinerii scriitori, revelaţia volumului fiind – cel puţin pentru mine – timişoreanul Aleksandar Stoicovici (n. 1988). Pariez pe el!

sursa: europaliberă.org

Distributia: Pavel Barsan, Mihai Stanescu, Cezar Grumazescu, Iulian Glita, Andreea Mateiu, Adina Zorzini
Dupa texte de: Mitos Micleusanu, Claudiu Komartin, Andrei Peniuc, Ioan Es. Pop
Costume: Anca Cernea
Pantofi: Stefan Burdea

Editura Herg Benet va invita in perioada 14-16 octombrie la Timisoara, unde vor fi lansate patru carti, in prezenta autorilor: Simfonia franei de Marius Stefan Aldea, legende urbane de Tausance, Alerta de grad zero in proza scurta romaneasca actuala (antologie coordonata de Igor Ursenco) si Sange satanic (editia a doua) de Cristina Nemerovschi.

Programul lansarilor:

Vineri, 14 octombrie 2011, lansarea volumului de poezii Simfonia franei de Marius Stefan Aldea, in Aula Bibliotecii Centrale Universitare Eugen Todoran

(Bd. Vasile Parvan nr. 4A), de la ora 17. Vor vorbi despre Simfonia franei: Robert Șerban, Aleksandar Stoicovici și Gabriela Glăvan.

„Marius Ștefan Aldea este, de departe, cel mai nedreptăţit debutant al ultimilor ani. Sigur, asta nu interesează pe nimeni. În principiu, literatura română, mustind de poeţi geniali, se poate lipsi cu ușurinţă de cîteva talente, cine mai bagă în seamă?“
(Adrian Suciu)

“Poemele lui Marius Aldea sunt inteligent-fanteziste şi dau o senzaţie de prospeţime, deşi refoloseşte, frecvent, şi mijloace de seducţie inventate de Nichita Stănescu, Emil Brumaru, Mircea Dinescu. Marius Aldea are o plăcere de a scrie care face ca tot ce împrumută să devină al lui.”
(Alex Ştefănescu)

Tausance isi lanseaza volumul de debut, legende urbane, sambata, 15 octombrie, in Ciub d’Arte, de la ora 18. Poezia de uz comun – un nou concept de lansare. Vrei o carte, citesti un text! N-ai chef de citit, scrii o recenzie! Fara critici, fara speech-uri, fara fite.

“Când muzica anilor ‘80 s-a dus, rămâne poezia lui Vlad Tăuşance “cuiul/ prezent ca o migrenă” şi “apoi/ să comandăm şampanie”. Între aceste limite se desfăşoară acţiunile poetice din “Legende urbane” cu dimineţile şi nopţile înţesate de nostalgii şi de o întreagă garderobă afectivă pret a porter. Diferitele moduri de destrămare interioară găsesc în vocea din acest volum o bază capabilă să le developeze. Şi developarea continuă până la imaginea recurentă a cuvintelor rupte, a scenelor fluide, a absenţelor care apar aici ca fondatoare ale identităţii poetice: “în noaptea asta e linişte/ şi nimeni nu mă priveşte în ochi/ şi nimeni nu smuceşte la dans/ şi nimeni nu îmi vede blugii/ şi nimeni nu ştie cum mă cheamă/ şi nimeni nu mă cheamă/ în noaptea asta sunt eu” (Razvan Tupa)

Tot sambata, 15 octombrie, are loc lansarea celei de-a doua editii a romanului Sange satanic de Cristina Nemerovschi, de la ora 17, la libraria Cartea de nisip (strada Victor Vlad Delamarina, numarul 1, intrarea de pe Alba-Iulia). Invitati: scriitorii Adrian Ionita si Vlad Ioan Tausance. Evenimentul va fi moderat de Alex Voicescu si va include un pre-launch al volumului de poezii legende urbane. Dupa lansare, sunteti asteptati la o sesiune de autografe, discutii cu autoarea si la after-party in Cuib d’Arte.

Sange satanic, debutul autoarei Cristina Nemerovschi, a fost comparat deopotriva de critica si cititori cu opere-cult precum Trainspotting, Catcher in The Rye sau Requiem For A Dream.

“Până la urmă, toți ar trebui să avem sânge satanic, dacă ăsta e antidotul la uluitoarea, nesfârșita prostie omenească. Romanul Cristinei e un obuz gata să explodeze în capul tuturor celor cu gusturi proaste și al ignoranților. Un roman atât de viu, de actual, în care disperarea în fața umanității ratate se exprimă printr-un umor mortal. Inteligență, viteză, vocabular verde, autentic.” (Felix Nicolau)

Duminica, 16 octombrie, cititorii timisoreni au ocazia sa afle mai multe despre o carte ce reprezinta una dintre revelatiile editoriale ale acestui an, Alerta de grad zero in proza scurta romaneasca actuala, o antologie cuprinzand nu mai putin de 55 de autori, volum coordonat si prefatat de Igor Ursenco. Intalnirea va avea loc la ora 14.00, la libraria Cartea de Nisip.

Vor discuta despre carte coordonatorul ediției, scriitorul și criticul literar Igor Ursenco, alături de Viorel Marineasa si de autorii invitați: Gheorghe Schwartz, Remus Giorgioni, Adrian Ioniță, Robert Șerban, Matei Bâtea, Cristina Nemerovschi și Aleksandar Stoicovici. Moderator: Alexandru Voicescu, directorul Editurii Herg Benet.

Lansarea face parte din Turneul Prozei Scurte Românești: „De la Est la Vest”, început în Chișinău și care se va termina cu prezentarea din cadrul Târgului Internațional de Carte Gaudeamus București, în luna noiembrie.

“Fără a afișa pretenții taxonomice exhaustive, antologia s-a pomenit că acoperă o geografie literară românofonă suficient de extinsă pentru a include Basarabia și zona diasporei, luând în vizor autori trans-generaționiști și trans-etnici, capabili să genereze acele „noduri semantice complexe“ pe care Michel Foucault le numea „heterotopii“, adică „construcții mentale intangibile ce permit existența simultană a mai multor spaţii și locuri incompatibile“, evident distribuite în sistemul de referință circular al culturii generale.” (Igor Ursenco)

Juriul concursului a fost prezidat de academicianul Eugen Simion și a inclus 5 membri ai Uniunii Scriitorilor din România. Premiile vor fi înmînate vineri, 30 septembrie (ora 10), la Casa de Cultură a Sindicatelor, de către președintele juriului.

Rezultatele concursului au fost următoarele:

MARELE PREMIU

Adrian Suciu

Media la cele două secţiuni – 8,97

SECŢIUNEA POEZIE

Premiul I – Carmen Măcelaru (9,25)

Premiul II – Andreea Teliban (9,2)

Premiul III – Leonard Ancuţa (9)

Prima menţiune – Deniz Otay (8,9)

A doua menţiune – Silvia Goteanschi (8,88)

A treia menţiune – Sorin Lucaci (8,85)

SECŢIUNEA PROZĂ

Premiul I – Agafiţei Florinel (8,9)

Premiul II – Monica Rădulescu (8,52)

Premiul III – Ion Roşioru (8,46)

Prima menţiune – Galetar Gheorghe (8,16)

A doua menţiune – Ion Peia , Despina Ion Alexandru (8,06),

A treia menţiune – Eugen Verman (7,99)